Cum am aruncat banii pe un pătuţ frumos dar prost

În luna a 9-a de sarcină, mi-am comandat şi eu pătut, cu servantă asortată, care să fie în armonie cu dormitorul nostru, cu draperiile şi cu parchetul. Ca orice mamică, am căutat să fie totul cât mai frumos în cameră, pentru bebeluşul ce urma să vină. Nu mi-am pus întrebarea atunci, decât dacă să iau pătuţ de lemn sau de călătorie.

Am optat pentru unul de lemn, gândindu-mă că cel de călătorie nu e chiar atât de trainic pentru a fi utilizat continuu, zi cu zi, şi noapte de noapte …că de aia îi zice “de călătorie”, adică să-l foloseşti din când în când, pe perioadă scurtă. Plus că, ăsta de lemn pe care l-am ales, dă aşa bine în cameră….i-am pus şi carusel şi baldachin….toate frumos armonizate cromatic.

  • Dar e de lemn şi ăsta e cam dur pentru bebe, m-am gândit după ce l-am achiziţionat, aşa că hai să cumpăr nişte apărători.
  • Dar stai, un set de apărători?!
  • Păi nu le spăl?
  • Normal că o să le spăl des că ia bebe contact cu ele (aiurea mod de a gândi).
  • Hai să mai iau un set, ca să le pun cât se usucă primul set.

Mi-am luat două seturi de apărători iar la mică distanţă şi uscător (adică în 2 ore şi jumătate sunt spălate şi uscate). Aproape 200 ron aparatorile….asta e! Trebuia.

Nivelul 2

După ce mai creşte bebe, aşa cam după 4 luni, iţi dai seama că acele apărători sunt mai mult de design şi că, dacă ai un bebe neastâmpărat, tot se va lovi şi va trage de ele. Aşa că am trecut la nivelul următor: apărători laterale din perne. 200 ron! Nu-i nimic. Pentru siguranţa copilului nu e chiar mult…şi chiar dacă iau din spaţiul util al saltelei, important este ca bebe să nu se lovească.

Nivelul 3

Când bebe se ridică uşor în picioare, sprijinindu-se pe rama pătuţului.

  • Ce bine că am luat pătuţ de lemn, mă felicitam în gând, privindu-l cu bucurie pe Matei, care işi flexa genunchii (exerciţiu pe care bebeluşii îl fac des înainte să meargă), ţinându-se de bara pătuţului. Uite ce uşor se ridică şi ce mult îl ajută bara că e trainică şi o poate apuca bine în mână. Nu contează aşa mult că încearcă să o roadă.

Nu mi-am terminat gândul că, zbaaang, bebe se loveşte de bara de sus, sub bărbie. Să vezi plâns la el şi să vezi ce sperietură la mine. Ooooof, desteaptă am mai fost! Soluţia? Cumpăr repede nişte apărători groase pentru toate barele de sus. Nu mai contează cât costă.

Şi iată cum, din pătuţul meu frumos, nu se mai vede NIMIC pentru că este tot capitonat cu tot felul de apărători, iar spaţiul de joacă/dormit, care oricum lui Matei i se pare mic, este şi mai mic L.

Nivelul 4

Bebe e deja “înalt”,  şi coborâm salteaua la nivelul cel mai jos ca să nu cadă din patuţ. Bună opţiunea asta dar eu, fiind mică de înălţime şi el măricel, nu mai reuşesc să-l pun pe Matei în pătuţ fără să se trezească. L((((

Ceeeee e de făăăăăcut????!!!!! Cumpăr un pătuţ cu laterala CULISANTĂ. Mi-a spus o vecină că are, că l-a folosit şi la ceilalţi doi copii (iar acum la al treilea) şi că e foarte bun. Hai, şi vă spun după câteva luni cum e cu ăsta J))))))))

 

Dacă aveţi altă idee sau vre-un sfat, primesc, primesc! J

Cu drag,

Mama lui Matei

It's only fair to share...Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Mama lui Matei

Bună! Te invit cu caldură să mă descoperi. Caut idei, testez soluţii şi scriu despre cum încerc să găsesc resursele care-mi sunt necesare pentru a face om din puiul pe care l-am născut. Scriu despre: dragoste necondiţionată, timp cât de mult şi de bani cât de cât. Dacă consideri că rezonăm, mi-ar plăcea să intrăm în dialog. Poţi să îmi laşi un comentariu la sfârşitul articolelor sau să mă contactezi în privat la contact@mamaluimatei.ro Spor în toate! Mama lui Matei

There are 0 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *